Dictionar de termeni medicali utilizati in mod frecvent - cuvinte care incep cu litera E
echinococoză = boală parazitară produsă de echinococ, frecventă la om şi la animale,
care se manifestă prin formarea unor chisturi cu lichid transparent în diferite
organe: ficat, plămâni etc; hidatioză
eclampsie = afecţiune întâlnită la gravide şi la lăuze, manifestată prin crize
convulsive şi pierderea cunoştinţei
eclampsie puerilă = boală de copii cauzată de o tulburare a glandei tiroide
ecocardiografie = aplicare a ecografiei în studierea activităţii inimii
ecocardiograf = aparat medical pentru realizarea ecocardiografiei
ecografie = metodă de diagnosticare medicală care are la bază utilizarea
ultrasunetelor; ultrasonografie
ectoderm = învelişul extern al unui embrion celular, ectoblast
ectopie = poziţie
nefirească a unui organ al corpului; heterotopie
eczemă = afecţiune a pielii, acută sau cronică, manifestată prin erupţii
cutanate, leziuni, abcese, însoţite de senzaţia de mâncărime
edem = umflătură nedureroasă formată prin acumularea de lichid seros în
spaţiile intercelulare din organe şi ţesuturi
edem pulmonar = boală determinată de trecerea plasmei sangvine în alveolele pulmonare
efelidă = pistrui; denumire dată unor pete mici şi rotunde apărute pe
piele din cauza unei pigmentări anormale
electrocardiogramă = cardiogramă; reprezentare grafică obţinută prin înregistrarea curenţilor electrici
ce însoţesc activitatea musculară a inimii
electroencefalogramă
(EEG) = reprezentare grafică a activităţii electrice a creierului, prin
intermediul electroencefalografului
electroterapie = metodă medicală care presupune utilizarea curenţilor electrici în tratarea unor boli ale organismului
electrod = conductor electric prin care trece curent (este utilizat şi în medicină)
elongaţie = întindere voită sau accidentală a unui ligament ori a unui nerv
embolie = obturaţie, astupare bruscă a unui vas sangvin sau limfatic
embolus = formaţiune străină în sânge (cheag, corp străin, celulă grasă) care
blochează un vas sangvin, producând embolie
embriogeneză = dezvoltare embrionară, proces de modificare şi dezvoltare continuă a
oului şi embrionului până la ecloziune sau naştere
embriologie = ramură a biologiei care studiază embrionul în stadiile dezvoltării lui
embrion = stadiul iniţial de dezvoltare a unui organism, de la momentul
fecundării ovulului, până la formarea completă a organelor
emenagog = medicament, substanţă care favorizează sau provoacă menstruaţia
emfizem = sindrom constând în umflarea unui ţesut intern din cauza infiltrării
aerului în interstiţii
emolient = substanţă sau medicament care are capacitatea de a muia mucoasele,
ţesuţurile congestionate, pielea
empiem = acumulare de puroi într-o cavitate din interiorul organismului;
piotorax, pleurezie purulentă
enartroză = articulaţie mobilă
encefal = parte a sistemului nervos central situată în cutia craniană, care
cuprinde creierul mare, bulbul rahidian şi pedunculii cerebrali
encefalită = inflamarea acută sau cronică a encefalului
encefalografie = metodă de explorare radiografică a encefalului cu ajutorul unor
substanţe radioopace, folosită în diagnosticul unor boli
encefalopatie = nume generic dat afecţiunilor organice care afectează creierul
endemic, -ă = (despre anumite boli) specifice unei anumite regiuni, care are cauze
locale
endocard = membrană subţire ce căptuşeşte cavităţile inimii
endocardită = boală a inimii de natură virotică sau microbiană care afectează
endocardul
endocardită infecţioasă =
endocrinologie = ramură a medicinei care se ocupă cu studiul glandelor endocrine
şi a hormonilor, precum şi de bolile sau dereglările acestora
endoderm = foiţa interioară a embrionului celular, endoblast
endometru = mucoasa care căptuşeşte interiorul uterului
enoftalmie = stare patologică constând în înfundarea globului ocular în orbită
enterită = afecţiune ce constă în inflamaţia acută sau cronică a intestinului
subţire, datorită unor infecţii sau intoxicaţii
enterocel = hernie care are conţinutul format de intestin
enterocenteză = puncţie a intestinului în timpul unei intervenţii chirurgicale, pentru
evacuarea conţinutului intestinal
enterocolită = inflamaţie acută sau cronică a intestinului subţire şi a colonului
enteroptoză = deplasare a intestinului în partea inferioară a cavităţii abdominale
enterorafie = cusătură, sutură a unei plăgi intestinale
enterostomie = deschidere operatorie a unei anse intestinale la peretele abdominal
entorsă = traumatismul uneia dintre articulaţii cauzată de o mişcare executată
brusc, în afara limitele fiziologice, fără a presupune o deplasare permanentă a
oaselor sau a ligamentelor
enurezis = incotinenţă urinară; afecţiune caracterizată prin pierderea
necontrolată a urinei
enzimă = substanţă organică produsă de anumite celule vii, care ajută la
desfăşurarea proceselor metabolice din organism; ferment; diastază
epidemie = boală contagioasă violentă, cu extindere rapidă la un număr ridicat de
persoane dintr-o localitate, zonă etc.
epidermă = membrană epitelială care acoperă derma şi formează împreună cu aceasta
pielea
epididimită = inflamaţie a epididimului (epididim = mic corp alungit situat în partea
superioară a testiculului)
epidural = (despre o parte localizată în canalul rahidian) porţiune situată între
teaca durei mater şi peretele osos
epifiză = glanda pineală; extremitatea mai lărgită şi spongioasă a unui os lung,
tubular
epigastru = partea superioară a abdomenului, situată între ombilic şi coaste
epiglotă = membrană elastică cartilaginoasă, situată în partea superioară a
laringelui, care astupă glota la înghiţirea alimentelor, pentru a împiedica
pătrunderea acestora în căile respiratorii
epilepsie = afecţiune a sistemului nervos, care se manifestă prin crize convulsive
intermitente, pierderea cunoştinţei, halucinaţii şi alte tulburări psihice
epiplocel = hernie a epiplonului (epiplon = ligament peritoneal care uneşte
viscerele)
epispadias = malformaţie din naştere care constă în deschiderea uretrei pe faţa dorsală
a penisului
epistaxis = hemoragie în regiunea nazală; rinoragie
epiteliom = carcinom, tumoare de natură malignă a ţesutului epitelial
epiteliu = ţesut alcătuit din unul sau mai multe straturi de celule, care
constituie învelişul pielii, al mucoaselor, al glandelor etc.
epiziotomie = incizie chirurgicală a porţiunii vulvare la femei
erect = (despre organe) vertical; drept, ridicat în sus
ergograf = aparat pentru înregistrarea grafică a activităţii musculare
ergoterapie = metodă de tratament utilizată în tulburări psihice, în care munca
reprezintă factorul activ al vindecării
eritem = afecţiune a pielii manifestată prin înroşirea pielii, ca urmare a unei
congestii
eritrocit = globulă roşie care transportă oxigenul şi bioxidul de carbon în sânge;
hematie
erizipel = boală infecţioasă de piele, cauzată de un streptococ, caracterizată
prin inflamarea şi înroşirea pielii, manifestări însoţite de febră; orbalţ,
brâncă
eructaţie = eliminarea gazelor din stomac prin esofag şi cavitatea bucală, însoţită
de sunete caracteristice; râgâială, râgâit
esofag = organ tubular digestiv situat între faringe şi stomac, cu rol în
transportul alimentelor din gură către stomac
esofagostomie = fixare (pe cale chirugicală) la piele a unei porţiuni de esofag
estezie = sensibilitate
estrogen = hormon feminin care provoacă apariţia estrului
estru = perioadă a ciclului sexual în care mucoasa uterului permite fixarea
ovulului fecundat
etiologie = ramură a medicinei care se ocupă cu studiul cauzelor bolilor şi studiul
factorilor care determină apariţia bolilor
euribiont = care poate suporta variaţii ridicate ale factorilor de mediu
euriterm = care suportă oscilaţii mari de temperatură ale mediului ambiant
excizie = înlăturarea pe cale chirurgicală a unui organ sau a unei porţiuni de
ţesut
excoriaţie = julitură, zgârietură, distrugerea unei porţiuni din stratul superficial
al pielii, excoriere
excrescenţă = umflătură, formaţiune cu aspect tumoral formată pe un organ sau pe o
anumită zonă a corpului
exereză = ablaţiune; intervenţie chirugicală de îndepărtare parţială sau totală a
unui organ, membru sau ţesut bolnav
exoftalmie = simptom al anumitor afecţiuni, caracterizat prin ieşirea accentuată a
globilor oculari în afara orbitelor
expectorant = produs, substanţă sau medicament care uşurează expectoraţia
exsudat = lichid secretat în cursul procesului de inflamaţie a mucoaselor şi al
diferitelor ţesuturi din organism
extrasistolă = contracţie suplimentară a inimii, produsă între contacţiile normale,
afectând ritmicitatea bătăilor inimii şi provocând o uşoară durere
extravazare = faptul de a se extravaza; trecere a plasmei din vasele sangvine în spaţiile interstiţiale, fapt care determină apariţia edemelor
extravazare = faptul de a se extravaza; trecere a plasmei din vasele sangvine în spaţiile interstiţiale, fapt care determină apariţia edemelor
